Menu

Vânătoarea după piese de Dacia 1310

Nu-mi imaginam vreodată că e atât de scump să ai o mașină. Am aflat asta pe pielea mea, când am dus Dacia 1310 la mecanic.
– A, îi pun 2 litri de ulei și-i schimb bujiile și pornește. Costă puțin, că e Dacia.
– Bine domne.

L-am lăsat câteva zile. Mi-a schimbat aia, ailaltă, nu știu ce furtune de frână și de benzină… A ajuns la 935 lei. Asta fără manoperă. Adică 1450 cu manoperă. Fără asigurare (194 lei), fără ITP (încă n-a dus-o până acum), fără ulei schimbat.

Am făcut calculul că aș ajunge pe la 2500 lei cu toate astea făcute.
– Nu era mai ieftin să-ți iei alta în stare perfectă?

Era mai ieftin pe-o parte, în sensul că în banii ăia luam alta. Însă taxa de înmatriuculare era de vreo 3 ori prețul mașinii. Și ca să înmatriculezi pe numele tău o mașină non-euro sau euro 1, e chin și jale.

Până una alta, acum caut piese pentru ea. Căci nu-l mai las pe mecanic să-mi cumpere, că ia numai din surplusuri, noi, foarte scumpe. Acum (săptămâna trecută de fapt) îmi spunea că n-a dus-o la ITP că-i trebuie cui pontou de Carfil. Că ăla e ăla bun și că ce am eu acum e nașpa și nu merge mașina bine. Că am și probleme cu carburația, pistoanele 2 și 3 merg prost. Un set motor nou e 200-400 lei. La banii ăia iau motor nou. nu că m-ar ajuta enorm, deoarece are altă serie etc.

Acum am găsit carburator Carfil și alte 2 piese (o tablă și oglindă) la prețuri acceptabile (din dezmembrări). Mă întreb câte mai trebuie făcute până să o ducă gagiul să-i ia ITP-ul. Că imediat cum o văd cu ITP făcut (asigurare am), o pot lua de la el și aduce acasă, altfel cine știe ce-i mai trece prin cap ca să-i facă.

Și revin la treaba cu “e costisitor să ai mașină“. Nu-mi imaginam să fie așa scump. Un prieten s-a dus să-i ia roți de iarnă și să-i schimbe ulei, filtre și nu știu ce revizie. A scos 2000 lei ca popa. Pentru Dacia Logan. Incredibil cât de mult poate costa asigurarea aia obligatorie. 350 lei pentru 6 luni. Și cu aia nu rezolvi nimic în cazul unei tamponări. E bătaie de joc ce se întâmplă…
siria10

Într-un final am căzut de acord cu mine însumi ca să fac ceva foarte frumos cu ea. Adică lunar să investesc sume mici (100-200 – după posibilități) ca s-o fac mai bună. Deoarece după ce-mi voi lua carnetul, voi scoate mașina la plimbat. Ș după cum s-au pus gaborii să oprească Daciile și Oltciturile în trafic, dacă ea va arăta super, mă vor lăsa în pace.

Inițial credeam (după spusele multora) că mașina va fi foarte ruginită sub ea. Ei bine, nu-i așa. M-am uitat pe sub ea și am văzut că nici caroseria și nici sașiul nu sunt ruginite. Sigur, urme așa de rugină ca pe dedesubtul oricărei mașini, însă atât. Vorbesc de praf și dâre maron. Singura chestie nasoală de rugină este la roata de rezervă. Pragurile sunt a-ntâia încă. Iar în spatele roților din față… metal curat (vopsit) ca-n prima zi.

Ăsta a fost momentul când am decis s-o păstrez mult timp de acum înainte. Desigur, nu cred că va avea vreodată aibarguri sau alte prostii, însă pentru 5 ani, mers duminica cu ea, nu voi avea nevoie.

No comments

Leave a Reply